{:ro}Drumetie pt Gheorghe! 23.04.2016{:}{:en}Backpacking for Gheorghe (George)- April 23rd, 2016{:}

{:ro}

Cum să nu-l sărbătorim pe ”Gheorghe” printr-o ieșire-n natură? Exclus! Așa că: centrul Băii Sprie – Lacul Albastru – Dealul Minei – Chiuzbaia – Schitul Chiuzbaia – Preluca de Sus – Șaua Iezuri – Igniș – Lespezi – Ferneziu. Vă descriu pe scurt ce minunății am văzut sâmbătă. Culoarea Lacului Albastru a fost, în sfârșit faină (că se cam tulburase de la o surpare), apoi pădurea a fost de un verde crud și greu de neadmirat :)…hai să vă și arăt:

Urcând pe deasupra excavației Kukuc, găsim o gură de mină răcoritoare, în care-i musai să ne băgăm! Urcăm culmea și dăm de excavația Leppen ce are în mijloc un ”deget” de stâncă rămas neexcavat. Urmăm marcajul punct și cruce roșie în continuare, iar acesta ne plimbă prin pădurea proaspătă de fagi și stejari impunători. Ieșim repede în poiana din capătul satului Chiuzbaia, ocupată de … vaci și vedem ce ne așteaptă: urcarea spre șaua Iezuri pare grea de aici, dar…

Drumul până la Schitul Chiuzbaia nu vi-l descriu, este accesibil cu mașina, deci neinteresant :). De acolo, însă, urcăm pe vale, abrupt, până la liziera superioară a Prelucii de Jos. Iar e bine! Numai copaci și cărări și o cabană pitorească de vânătoare, părăsită și neîngrijită, dar așa de bine încadrată-n peisaj! Lăsăm cu greu căbănuța și intrăm pe Valea Iezerele, estimând cam cât ne ia pâna-n șa… Nici unul n-am ghicit :)! În șa facem pauza de masă, apoi inspectăm zona: s-au dezvoltat tăurile, ultima dată erau doar 2 ochiuri de apă, acum sunt șapte…

Următoarea destinație este platoul Igniș, așa că pornim pe traseul de creastă principală, marcat NU, dar pe care-l parcursesem anul trecut. La întâlnirea marcajului triunghi roșu, părăsim platoul, coborând repede spre Rezervația fosiliferă. Pentru a evita asfaltul, optăm pentru un traseu nemarcat pe hartă, dar marcat foarte bine în teren, triunghi albastru, ce ne coboară spre Baraj Berdu. Drumul e lung, coborârea accentuată ne testează limitele și genunchii, e târziu și depindem de bus și parcă ne demoralizăm… până la vederea  prea căutatelor fosile de săptămâna trecută și a Lespezilor!

Cu ocazia coborârii pe marcajul triunghi albastru și a întâlnirii unui covor de leurdă înflorită, noi, cei prezenți, am decis să numim zona Arie naturală de leurdă :)!

Am ajuns la busul de la ora 19,50, după aproximativ 27 km de bucurie și optimism!

{:}{:en}

How could we not celebrate Saint George by going out? Out of the question! So, the route was: the town center of Baia Sprie- the Blue Lake- Minei Hill- Chiuzbaia- Chiuzbaia Hermitage- Preluca de Sus- Iezuri Saddle- Ignis- Lespezi- Ferneziu. Shortly, I will describe you what I have seen last Saturday. The colour of the Blue Lake was finally a beautiful one (it wasn’t clear until now because of a landslide), and the forest had a verdancy colour and impossible not to be admired…but let me show it to you:

Going up, over the Kukuc excavation, we found a cooling mining hole, where it was necessary to sit for a while. We climbed the crest and we found the Leppen excavation that has a “finger” of cliff that it’s still not excavated. After that, we followed the trail point and red cross, which took us through the beech and oak forest. We managed to get out quickly from the meadow at the end of the Chiuzbaia village, inhabited by cows and we were waiting to see what was happening: from here, the climbing to Iezuri saddle seems difficult, but…

The road until the Chiuzbaia hermitage it cannot be described because you can get there in car, so it’s not interesting, but from there we climb a sharp valley until we arrive to the superior wood side of Preluca de Jos. It’s great again! We found trees and paths and a picturesque hunting-lodge, abandoned and unkempt, but beautifully located in that landscape. We hardly leave the lodge and enter the Iezerele Valley, calculating how much time we need to arrive to the saddle, but none of us knew exactly the time needed to arrive there. At the saddle we have the meal break, then we study the area: now, there are more ponds. Last time where only 2 of them, now there are 7 ponds.

The next destination is Ignis highland (plateau), so we start the track on the main crest, which is not marked, but we did this track last year. We leave the highland as soon as we find the red triangle trail, going down to the fossil-bearing reservation. We don’t want to get out on the road, so we choose to follow an unmarked track on the map, but very well marked in the area, blue triangle, that goes down to the Berdu dam. The track is long, the descending tests our knees and limits, it’s already late and we depend on the bus to arrive home, so we are discouraged…but this happens until we find the fossils from last week and the Lespezi.

We found a grassland of blooming ramson going down on the blue triangle trail, and the present ones decided to name that area the Ramson natural area :)!

We caught the bus from 7:50 PM after 27 km of joy and optimism!

{:}

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *